vineri, 17 octombrie 2014

Ochii orbului

Mi-am irosit ceasurile gândindu-mă doar la frivolități. Am început să văd lumea cu alți ochi, oare încă port ochii mei? Privesc mereu în gol când nu mai știu.. Asta înseamnă că-mi privesc în suflet? 
Câte și mai câte l-au dezgolit de sentimente, câte și mai câte l-au secătuit.. 
Încă îmi aduc aminte cum n-am știut nimic, dar eu știam totul. Știam toate nesiguranțele vieții, dar nu le vedeam cum mi se așezau în cap. S-au cuibărit rapid. Eram oarbă! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu