Vrajba vremurilor

Am învrăjbit în mine totul. Am fugit ruptă fără să mă uit și am ajuns aici crezând că sunt o nouă pasăre Phoenix. Miliarde de minute am avut impresia că renăscusem, când defapt era drumul inițiatic spre finalul melodramatic. 

Îmi alinam organele cu simple bucurii copilărești. Eram precum o bombă al cărei fitil aproape să pornească haosul, căci se adunaseră în fiecare gram de carne câte un kilogram de vrajbă. 

Acum, în cel mai apropiat moment de viitor mă întreb, totuși am renăscut sau am rămas în cenușa-mi?