marți, 16 septembrie 2014

Cer

Momentan cerul e gol, dar acest gol e plin de frumusețe, nimic care să-i "apere" perfecțiunea. Am așteptat această limpezime precum așteaptă un om simplu să i se facă prima cafea de dimineață. 
E într-adevăr frumos răsăritul, acel început care mereu e perfect... nu vreau să apună soarele acum. Simt lumina cum îmi bucură celulele și le dezmiardă grațios. 
Când simt nevoia să clipesc.. e un moment plin de dezolanță pentru ca acea milisecundă îmi fură din fericirea clară din zilele cu cerul limpede.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu