Trăiești singur, exceptând bineînțeles muzele. Ai multe muze, dar ai lăsat o floare să fugă de tine, fraiere.
Acum vii la mine și te impui în fața mea? Emani scârbă.
Ești doar o lamă care scuipă cuvinte. Cuvintele tale sunt nule.
Acum că ai prins senzațiile care mi le provoci ești destul de pregătit ca să îți spun sincer: te dezmoștenesc eu, nu tu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu