Mort viu

Sunt ca un mort viu. Mi-am spus asta de ceva timp... trist, intr-adevar. Ma simt blocata intr-un sicriu cand stau cu persoanele din jurul meu. Sunt o leguma si sincer eram digerabila. Am ajuns sa respir pamant si sa privesc intunericul de peste tot. Sunt inchisa in negru si tu te-ai inchis in... maro? Ce amuzanta sunt. E nostim cum tot eu sunt ceea ce vezi cand te gandesti la dispret. 
Oare am iesit la lumina sau am intrat in intuneric? Nu inteleg ce am schimbat, dar e ceva acolo care nu mai este la fel.
Imi raspund la intrebare singura, sper sa nu fie iesirea la lumina pentru ca ignoranta e mai confortabila.
De ce sunteti atat de vii? E mult mai frumos sa privesti lumea atunci cand toti te cred in sicriu.