Nici n-ai idee cat de satula sunt, aproape dau p-afara de toate, sentimente, sange, rautate, indignare, furie, chiar nu intelegi. Fiecare parte din mine e plina, plina de prea mult, prea greu, prea mult, prea, parca e superlativul ce-mi descrie momentele prin care trec.
Dar tu n-ai idee, tu o sa judeci si-o sa ma critici, caci si tu ca si majoritatea oamenilor faci parte din rasa asta de oi, si sincer nici nu vreau sa aflu cine este liderul, probabil un psihopat frustrat, un hater care-si incepe ziua spunandu-mi mie ca sunt ceea ce crede el ca sunt, dar s-a gandit ca poate se inseala ? S-a gandit ca vede prin niste ochi inchisi din cauza vietii sale mizere ?
Daca i-as putea baga putina iubire si compatimire in carnea din care e compus creierul si la fel si in inima aia impietrita de prostie cred ca s-ar pocai. Daca i-as atinge pielea probabil ar iesi gandaci, viermi si paianjeni caci imi produce scarba.
Si uite asa, zi dupa zi, minut dupa minut,el aduna orice sentiment dezgustator si il pune in criticile nefondate, cine stie, poate este un om cu abilitati speciale, poate chiar ar uimi o lume intreaga... dar s-a canalizat pe un drum stricat, pe un drum umblat doar de oamenii pierduti in zare si uitati in ura.
Da, am scris o postare despre voi, cei care-mi faceti zilele mai bune, care ma ajutati sa imi dau seama ce viata frumoasa duc in momentul actual. Poate am irosit o postare pe voi, dar poate nu mi-am irosit cuvintele...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu