Natura

Cerul... albastru, plin de nori, fara vreun gand, fara vreo grija, fara nimic care sa te opreasca din starea ta . As vrea sa-ti pot simti atingerea, sa-ti simt nori patrunzandu-mi in piele si atingandu-mi sangele.. abia atunci am sa simt linistea. 

Munte... munte plin de verdeata, ce ascunzi in tine ? Cate intamplari s-au petrecut in venele tale ? Cate lucruri nestiute ascunzi fara vreo remuscare ? Ascunde-mi si mie sentimentele si nu le lasa sa zboare. Te rog ?! 

Mare.. mare plina de secrete, plina de mistere, plina de povesti, n-ai de gand sa nu-ti mai lasi valurile sa-mi patrunda in par ? N-ai de gand sa ma lasi sa inot prin apele tale pana iti voi descoperi tainele ? 

Oras.. nebun, plin, satul de viata, cate strazi iti sunt dragi ? Cate strazi iti zburda prin minte cand auzi diferite cuvinte ? Cati oameni iti zambesc cand ajung la tine ? Cati iti admira corpul ? Cati te ingrijesc ca pe un batran imobil ?

Si tu, inima proasta de ce nu iubesti ceea ce-ti da natura si iubesti fiintele ce-ti injunghie fiecare sentiment fara sa se uite inapoi cu tristete. De ce-mi dai viata dar in acelasi timp ma ucizi ? Raspunde-mi la intrebari si nu-mi pompa sange in vene doar pentru o secunda.. oare atunci voi aprecia ceea ce trebuie ?