Sens

Sunt nesatula de ganduri, gandesc la infinite, da, la plural caci imaginatia mea fuge cu o viteza de nedescris. Am putere in psihic astfel incat sa vad cum lumea zboara fara oprire, dar sunt oare singurul om care sta pe loc si priveste ? Sunt singurul om care nu intelege mentalitatea stricata precum ouale ?
Ajung sa-mi pun intrebari fara sens doar ca sa realizez ca pentru altii are sens tot acest mountain rousse fara oprire; o viata intr-un cerc, fara iesire, fara nimic decat un deja vu fara final. 
Sensul lumii pe pamant e sa lucreze, sa creeze, dar cum poti face aceste lucruri cand psihicul oamenilor este batut de depresiile cotidiene ? Fiecare fiinta in parte traieste intr-un univers propriu, intr-un sanctuar tainic. 
Am fost crescuti pentru a deveni oameni civilazi intr-o societate buna, dar ce ne-a stricat pe majoritatea ? Oare chiar societatea in care ne invartim corpul ne-a distrus putin ? Cine poate sti exact ce l-a stricat, ce l-a facut sa verse apa din corp prin ochi ? 
Oameni nebuni, toti suntem niste oameni nebuni dar buni la suflet, ne schimbam pe zi ce trece cand ne lasam sentimentele de baza, iubirea si pasarea sa iasa subit afara pentru persoanele nepotrivite. 
Capul sus, fugi in sanctuar, zambeste, gandeste-te de ce ai acest zambet pe chip .